Conceptul de spread în Piața Financiară este central pentru cei care investesc sau comercializează active financiare, dar nu este întotdeauna bine înțeles.
Pur și simplu, spread este diferența dintre prețul de cumpărare (bid) și prețul de vânzare (ask) al unui activ.
Această diferență apare pe mai multe piețe - cum ar fi acțiunile, schimburile valutare și venitul fix - și reflectă costurile operaționale și de lichiditate.
Așadar, în acest articol, vom explora ce este răspândirea pe piața financiară, cele mai comune tipuri și modul în care aceasta vă afectează direct investițiile.
Pe piața financiară, spread-ul este practic diferența dintre prețul pe care un cumpărător este dispus să-l plătească (oferta) și prețul pe care un vânzător acceptă să-l vândă (cere).
Această diferență poate varia în funcție de activ, volumul de tranzacționare și lichiditatea pieței.
Pe piețele foarte lichide, cum ar fi cele de schimb valutar și acțiunile companiilor mari, spread-ul tinde să fie mai mic, în timp ce pe piețele mai puțin lichide, cum ar fi acțiunile cu volum mai mic, tinde să fie mai mare.
Răspândirea există deoarece intermediarii de piață, cum ar fi brokerii și băncile, caută profit prin medierea tranzacțiilor dintre cumpărători și vânzători.
Ele oferă un preț de cumpărare și un preț de vânzare ușor diferit pentru a asigura o marjă.
Pe scurt, spread-ul funcționează ca un cost implicit pentru investitor.
De fiecare dată când cumperi un activ, ajungi să plătești mai mult decât prețul pieței, iar când îl vinzi, primești un preț puțin mai mic.
Acest „cost invizibil” poate avea un impact semnificativ asupra tranzacționării pe termen scurt și pe piețele extrem de volatile.
Acesta este cel mai comun tip și se referă la diferența dintre prețul de cumpărare și prețul de vânzare al unui activ.
În piața de valori, de exemplu, veți vedea un preț ofertat și un preț cerut pentru fiecare acțiune.
Cu cât diferența dintre aceste valori este mai mare, cu atât spread-ul este mai mare, ceea ce înseamnă un cost mai mare pentru investitor.
Să ne uităm la un exemplu: imaginați-vă că acțiunea companiei XYZ are un preț de cumpărare de R$ 20,00 și un preț de vânzare de R$ 20,05.
Spread-ul este R$ 0,05, ceea ce reprezintă un cost indirect pentru cei care efectuează operațiunea.
Acest tip de spread este comun pe piețele foarte lichide, cum ar fi schimburile valutare și acțiunile companiilor mari, unde spread-urile tind să fie mai mici din cauza concurenței dintre cumpărători și vânzători.
Marja de credit are loc în tranzacțiile cu venit fix, cum ar fi împrumuturi și obligațiuni publice sau private.
Reprezintă diferența dintre rata pe care banca o plătește investitorului (când oferă un produs cu venit fix) și rata pe care o percepe debitorilor.
Acest spread reflectă riscul de credit - cu cât riscul debitorului este mai mare, cu atât este mai mare, pentru a compensa riscul de neplată.
Un exemplu este piața obligațiunilor: dacă o companie oferă o obligațiune cu o rată de 10% pe an, dar un investitor similar obține o altă obligațiune, cu risc mai mic, cu o rată de 7% pe an, diferența de 3% este credit spread-ul.
Acest spread poate indica riscul perceput de piață, ajutând investitorii să evalueze raportul cost-beneficiu al investiției.
Pe piața valutară, spread-ul cursului de schimb este diferența dintre prețul de cumpărare și prețul de vânzare al unei valute străine.
Acest tip de spread este observat pe scară largă la cumpărarea și vânzarea de valute la casele de schimb valutar sau la utilizarea cardurilor internaționale.
Întrucât există o cerere mare de valute străine, intermediarii aplică adesea o marja pentru a acoperi costurile și riscurile.
Exemplu: dacă un schimb valutar vinde dolarul la 5,10 R$ și îl cumpără la 5,00 R$, spread-ul cursului de schimb este de 0,10 R$ per dolar.
Acest spread poate varia în funcție de volumul tranzacționat și de canalul de cumpărare (case de schimb, bănci, aplicații etc.).
În ultimii ani, mai multe aplicații au contribuit la minimizarea răspândirii, oferind oferte mai competitive.
Spread-ul reprezintă un cost încorporat în fiecare tranzacție financiară, iar acest lucru poate avea un impact mai mare decât cred mulți investitori.
În operațiunile pe termen scurt, cum ar fi tranzacționarea zilnică, spread-ul poate consuma o bună parte din profit, deoarece fiecare cumpărare și vânzare implică plata acestei diferențe.
În activele pe termen lung, spread-ul tinde să aibă un impact mai mic, dar este important să luăm în considerare acest cost în strategiile de investiții.
În plus, spread-urile mai mari reflectă adesea piețe mai puțin lichide, unde este mai dificil să găsești cumpărători și vânzători pentru un anumit activ.
Acest lucru poate face activul mai volatil și mai riscant, mai ales în perioade de criză.
Prin urmare, spread-ul poate fi un indicator relevant pentru cei care doresc să reducă costurile și să gestioneze eficient riscul.
Unele aplicații pot ajuta investitorii să urmărească spread-urile și să găsească cotații mai bune pentru diferite tranzacții.
Iată câteva opțiuni:
Pe scurt, aceste aplicații pot facilita monitorizarea și analiza se raspandeste pe piața financiară, ajutându-vă să luați decizii mai informate și să reduceți costurile de operare.
Prin urmare, înțelegerea răspândirii pe piața financiară și a impactului acesteia asupra investițiilor este esențială pentru orice investitor care dorește să-și optimizeze operațiunile și să-și maximizeze rentabilitatea.